Flori medicinale (flori de cimp)
1. Coada Calului
Coada-calului numita si baba-ursului este o specie de plante erbacee, perene care se gaseste pe campuri coada-calului de camp sau prin paduri coada-calului de padureCoada-calului este folosita pentru vindecarea contuziilor (umflaturi, vânatai), cicatrizarea ranilor, ulcerului varicos, bubelor, edemelor la picioare atât de frecvente in climacterium, degeraturilor, eczemelor, neurodermitelor, combaterea trans piratiei excesive a picioarelor.
În scopuri medicinale, de la coada calului se foloseste doar partea aeriana, care contine o saponina – equisetanina, compusi flavonici, ulei volatil, substante amare, acid silicic si saruri de potasiu, calciu, sodiu si magneziu.
Actiunea farmaceutica a acestei plante are efect antimicrobian, antiseptic urinar, bronhodilatator, remineralizant, diuretic si expectorant.
Efectul sau cel mai puternic este în tratarea afectiunilor urinare.
Actiunea farmaceutica a acestei plante are efect antimicrobian, antiseptic urinar, bronhodilatator, remineralizant, diuretic si expectorant.
Efectul sau cel mai puternic este în tratarea afectiunilor urinare.
2. Galbenele
Fie ca i se spune filimica, sau, boance, calce, caldarusa, coconite, fetica, floare galbena, galbenioare, nacotele, ochi galbeni, rosioara, ochi de bou, rujinica, salomie, stancuta, tataisi sau razdoace, este vorba de aceiasi planta adânc respectata în medicina populara.Exista doua feluri de galbenele: una cultivata în gradini, în straturi si alta putin salbaticita prin semintele purtate de vânt, lânga zidurile de ruine din localitati, lânga poteci, în gradini de lânga blocurile din marile orase si în cimitire.
Galbenelele cresc practic în toata Europa.
Florile contin carotinoide, ulei volatil, saponine, rasini, mucilaginoase, albunimoide si un pigment asemanator cu carotina.
Extractul de galbenele este util in tratarea diferitelor rani, plagi, arsuri, eczeme, taieturi deoarece are efect cicatrizant.
Florile contin carotinoide, ulei volatil, saponine, rasini, mucilaginoase, albunimoide si un pigment asemanator cu carotina.
Extractul de galbenele este util in tratarea diferitelor rani, plagi, arsuri, eczeme, taieturi deoarece are efect cicatrizant.
Intern, ca atare, sau in combinatii cu alte plante, ceaiul de galbenele este folosit in ulcer gastric si duodenal precum si la durerile stomacale datorate stresului, ulceratii canceroase, inflamatii ale colonului, hemoroizi, boli de ficat, dismenoree, tulburari menstruale, hiperlipemie.
Extern galbenelele sunt indicate in boli tegumentare, micoze, rani purulente, cancerul pielii, arsuri, leziuni ulceroase ale sanilor, degeraturi, acnee, leucoree, osteoporoza, intepaturi de insecte si ingrijirea pielii.
3. Menta
Menta este o planta perena, rezistenta, care sa raspandeste foarte repede si este originala din zona mediteraniana, dar astazi se gaseste peste tot in tara.Menta se poate folosi cu succes in tulburarile gastro-intestinale, intretinand si sanatatea ficatului si face minuni in cazul indigestiilor si starilor de voma.
Frunzele de menta contin ulei volatil(din care se obtine mentolul) si materii tanante.
Mentolul si ceilalti componenti ai uleiului volatil prezinta actiune anestezica locala, spasmolitica, antibacteriana si antiinfllamatoare.
Ceaiurile din frunze de menta se folosesc in disfunctii digestive.
Menta are si efect antibacterian.
Poate sa previna si sa vindece pete, puncte negre si acnee atunci cand se aplica pe piele intr-o forma diluata pentru a nu produce iritare.
Evitati intrarea uleiului in ochi.
Ceaiurile din frunze de menta se folosesc in disfunctii digestive.
Menta are si efect antibacterian.
Poate sa previna si sa vindece pete, puncte negre si acnee atunci cand se aplica pe piele intr-o forma diluata pentru a nu produce iritare.
Evitati intrarea uleiului in ochi.
4. Mesteacan
Mesteacanul este inrudit cu familia fagului si a stejarului, copaci sau arbusti de talie mica spre medie, cu o coaja characteristic alba si care cresc de obicei in tinuturile cu clima temperata Nordica.Frunzele de mesteacan contin tanin, flavonozide, principii amare, acizi organici, rasini si vitamina C.
Extractul de mesteacan este folosit pentru aroma sau ca ulei în industria marochinariei, iar în industria cosmeticelor la producerea sapunului si a samponului.
Infuzia din frunze uscate de mesteacan este folosita, medical, in litiaza renala.
In medicina naturala pe langa frunze si muguri se mai folosesc si scoarta si seva de mesteacan.
Coaja este bogata în betulina si acid betulinic, folosit pe scara larga în industria farmaceutica.
Coaja de mesteacan, rupta în fâsii si înmuiata în apa fierbinte, poate fi folosita pentru imobilizarea articulatiilor sau a bratelor fracturate.
In medicina naturala pe langa frunze si muguri se mai folosesc si scoarta si seva de mesteacan.
Coaja este bogata în betulina si acid betulinic, folosit pe scara larga în industria farmaceutica.
Coaja de mesteacan, rupta în fâsii si înmuiata în apa fierbinte, poate fi folosita pentru imobilizarea articulatiilor sau a bratelor fracturate.
5. Murul
Murul contine in fructe gulcoza, fructoza, vitamina C, caroten, acizi organici si are actiune fortifianta asupra intregului organism.Din frunze se fac infuzii de ceai eficiente in bolile de stomac si ficat, iar din fructe se face dulceata, se extrage sirop, jeleuri, bauturi racoritoare sau umpluturi pentru placinta.
6. MusetelMusetelul fiind denumit si roinita, matricea, maruna si romonel este o planta medicinala erbacee anuala.
In zona de ses si in locuri insorite dar se poate gasi si printer alte plante semanate sau la marginea drumurilor.
Se foloseste in inflamatiile mucoase tubului digestiv, in gastrite, enterocolite, colite, in afectiuni ale ficatului si rinichilor, in colici abdominale la sugari, in faringite se face gargara cu ceai cald de musetel, iar in stomatite si alte afectiuni ale cavitatii bucale se clateste frecvent gura cu ceai de musetel.
In dermatitele sugarilor, inflamatii sau arsuri se folosesc cataplasme sau bai medicinale pe baza de musetel.
In zona de ses si in locuri insorite dar se poate gasi si printer alte plante semanate sau la marginea drumurilor.
Se foloseste in inflamatiile mucoase tubului digestiv, in gastrite, enterocolite, colite, in afectiuni ale ficatului si rinichilor, in colici abdominale la sugari, in faringite se face gargara cu ceai cald de musetel, iar in stomatite si alte afectiuni ale cavitatii bucale se clateste frecvent gura cu ceai de musetel.
In dermatitele sugarilor, inflamatii sau arsuri se folosesc cataplasme sau bai medicinale pe baza de musetel.
Inhalatiile cu infuzie au efect foarte bun asupra cailor respiratorii superioare si asupra sinusurilor.
Datorita efectului antiinflamator, descongestionant, calmant si dezodorant, inflorescentele de musetel sunt utilizate si in produse cosmetice, in comprese si cataplasme, deodorante, creme, balsam pentru par deschis si spumant de baie.
Datorita efectului antiinflamator, descongestionant, calmant si dezodorant, inflorescentele de musetel sunt utilizate si in produse cosmetice, in comprese si cataplasme, deodorante, creme, balsam pentru par deschis si spumant de baie.
7. Nalba mare
Nalba creste in campii, pe solurile umede, pe langa apele curgatoare si balti. Atat radacinile cat si frunzele contin substante mucilaginoase, zahar, amidon, pectine, ulei si saruri minerale.Ceaiul de flori, frunze si radacini uscate de nalba este folosit in raceli, bronsite, laringite, traheite, precum si in gastrite si colite avand rol de pansament protector al mucoaselor.
In uz extern nalba se foloseste in laringite, traheite, spalaturi vaginale, ten uscat, furunculoasa, fond antiinflamator, amigdalite, leucoree si hemoroizi.
Intern se recomanda in bronsita, tuse, laringita, boli ale rinichiului si afectiuni digestive.
Radacina de nalba se foloseste in produse coametice pentru pielea uscata si cu impuritati datorita efectului protector si calmant pe care il prezinta.
Intern se recomanda in bronsita, tuse, laringita, boli ale rinichiului si afectiuni digestive.
Radacina de nalba se foloseste in produse coametice pentru pielea uscata si cu impuritati datorita efectului protector si calmant pe care il prezinta.
8. Nalba de padure
Este o planta ierboasa care creste pe langa locuinte, drumuri si garduri si marginea padurii.
Florile se folosesc in amestec cu alte produse pentru combaterea inflamatiilor cailor respiratorii.
Frunzele oparite se aplica pe rani, furunculi, eczeme, ca remediu emoliant.
Nalba este planta ideala in cosmetica pentru ingrijirea tenului sensibil si uscat, datorita sustantelor mucilaginoase, a taninului, a uleiului eteric si a colorantului violaceu.
Florile se folosesc in amestec cu alte produse pentru combaterea inflamatiilor cailor respiratorii.
Frunzele oparite se aplica pe rani, furunculi, eczeme, ca remediu emoliant.
Nalba este planta ideala in cosmetica pentru ingrijirea tenului sensibil si uscat, datorita sustantelor mucilaginoase, a taninului, a uleiului eteric si a colorantului violaceu.
9. Patlagina ingusta
Este o planta erbacee, spontana si cultivata care se raspandeste prin pajisti aride, pasuni, marginea drumurilor sau fanete.>BR> Are proprietati antibiotice si principii polifenolice care favorizeaza oprirea sangerarii si inlesnirea vindecarii ranilor, prezinta si efect hemostatic local.Intern siropul de patlagina se foloseste in inflamatii ale cailor respiratorii, bronsite acute, iar sucul din frunze de patlagine este util in ulecer gastric, ulcer duodenal si colita ulceroasa.
In cosmetica patlagina este folosita pentru ingrijirea tenului gras, cu impuritati, iritat sau acneic.
In cosmetica patlagina este folosita pentru ingrijirea tenului gras, cu impuritati, iritat sau acneic.
10. Papadia
Papadia este o planta erbacee din familia compozitelor, cu frunze lungi, crestate si cu flori galbene grupate în capitule. Mai este numita si buha, cicoare, crestatea, laptuca, lilicea, mâta, papalunga, pilug, turci, curu-gainii, floarea-broastei, floarea-gainii, floarea-malaiului, floarea-sorului, floarea-turcului, flori-galbene, galbinele-grase, gusa-gainii, ouale-gainilor, papa-gainii, parasita-gainilor sau pui-de-gâsca.Papadia este gasita pretutindeni, unde se afla vegetatie, de la câmpie pâna în zona subalpina, prin locuri necultivate si pe marginile drumurilor.
Frunzele comestibile de papadie au in compozitia lor caroten, vitaminele C si B2, acid nicotinic, calciu, potasiu, mangan, fier si fosfor.
Papadia este utila in afectiuni hepatice cronice, in colici abdominali, in boli ale ficatului si vezicii biliare, in ateroscleroza si infectii renale.
Sucul proaspat extras din radacini si frunze de papadie, amestecat cu suc de morcos si suc din frunze de nap este eficient in afectiuni ale coloanei vertebrale, afectiuni osoase, intareste dintii si previne paradontoza.
Papadia este utila in afectiuni hepatice cronice, in colici abdominali, in boli ale ficatului si vezicii biliare, in ateroscleroza si infectii renale.
Sucul proaspat extras din radacini si frunze de papadie, amestecat cu suc de morcos si suc din frunze de nap este eficient in afectiuni ale coloanei vertebrale, afectiuni osoase, intareste dintii si previne paradontoza.
11. Pinul
Pinul este un arbore rasinos, conifer caruia ii plac locurile insorite si care creste atat in regiunile montane cat si la altitudini mai mici.Pentru bolile reumatismale se recomanda bai generale in apa cu muguri de pin.
Cetina are in componenta vitaminele C, B, BB, P, caroten, tantanti, acizi organici, amidon. Mugurii au efect diuretic si expectorant.
Cetina are in componenta vitaminele C, B, BB, P, caroten, tantanti, acizi organici, amidon. Mugurii au efect diuretic si expectorant.
Preparatele din muguri de pin fluidifica secretiile bronsice si au efecte diuretice si antiseptice.
Extern, infuzia din muguri de pin este recomandata in calmarea tenurilor inrosite, iritate si congestionate.
12. Plumanarica(MIEREA URSULUI)
Este o planta ce creste pretutindeni în paduri, la marginea tufisurilor, în luminisuri si locuri umede.Atinge 20-30 cm în înaltime, are frunzele mari, ovale, care scad în marime spre vârful plantei unde sunt flori de culori diferite: rosu, albastru, mov, legate în buchetele.
Contine mangan, saruri de potasiu, de fier, de calciu, vitamina C, caroten, are efecte antiinflamatoare, diuretice, favorizeaza vindecarea precoce, stimuleaza formarea sangelui, activeaza actiunea vitaminei B1, regleaza activitatea glandelor cu secretie interna , se utilizeaza in afectiuni pulmonare, renale, sanguine.
Planta uscata si maruntita sub forma de pulbere, ajuta (prin aplicare directa) la vindecarea ranilor.
13. Podbalul de munte
Podbalul este o planta medicinala foarte raspandita.Este denumit si bruscanis, brustan, brustur-alb, brustur-de-riu, cenusoara, galbinele, gusa-gainii, limba-vecinei, laposel, papalunga, podbeal, rotungioare.
Contine ulei eteric, tanin, arnicinn si rasini.
Florile de podbal se folosesc in tratarea diferitelor rani, contuzii, intinderi musculare deoarece au efect cicatrizant.
Frunzele sale proaspete si spalate, puse pe piept ca un terci, ajuta in orice boala grea de plamini, in erizipel si leziuni ale tesuturilor cu umflaturi vinetii si chiar in inflamatii ale bursei sinoviale.
Vaporii de podbal, atit de la flori cit si de la frunze, trebuie inhalati de mai multe ori pe zi in cazul bronsitelor cronice cu accese dese si in insuficienta respiratorie sufocanta, iar pentru picioare umflate se recomanda scaldarea acestora intr-o fiertura din frunze de podbal.
Sunt recomandate si la obtinerea produselor cosmetice, o mana de petale de podbal de munte adaugate la o baie de abur pentru fata curata pielea de impuritati sau pe cea cu o proasta circulatie sanguina.
14. Roinita
Roinita este denumita si catusnica, iarba stupului, iarba roiului,mataciune sau busuiocul stupului si se cultiva pentru frunze sau pentru intreaga planta aeriana Roinita era considerata cea mai buna planta pentru inima.Frectia de roinita este folosita ca tratament impotriva oboselii, nervozitatii si starilor de slabiciune.
Roinita are si efect antiinflamator, antibacterian, antialergic, antispasmodic si relaxant.
Materia prima vegetala de roinita are actiune sedativa, antispastica, coleretica, carminativa, cicatrizanta, antiherpetica, antitiroidiana si se foloseste in tulburari digestive, crampe, balonari, greata si voma, spasme, colici, nevroze intestinale, diaree si constipatii, ulcer gastric si duodenal, litiaza biliara, dischinezii biliare, colite cronice, insomnii, cefalee, tulburari cardiace, palpitatii, oscilatii tensionale, tahicardie si lipotemii.
15. Rozmarin
Este cunoscut si sub numele de planta fecioarei sau planta nuntii, este o planta lemnoasa perena facand parte din familia mentei.Contine compusi terapeutici ca hidrocarburi ciclice, alcooli ciclici, camfor, oxizi ciclici, materii tanante si acid rosmarinic.
Extern este folosit sub forma de frectii in dureri reumatice, nevralgii, sciatica.
Ceaiul de rozmarin se recomanda intern in afectiuni ale aparatului digestiv, hipotensiune, impotriva starilor de oboseala si ca un cardiotonic.
16. Traista Ciobanului
Traista ciobanului este o specie ierboasa marunta, foarte întâlnita în flora spontana a tarii noastre, crescând aproape oriunde.Planta contine vitaminele C, K, acizi organici de potasiu, avand efect in hemoragii, boli de ficat, rinichi, perturbarile schimbului de elemente in organism, menopauza patologica.
Extractele pe baza de traista ciobanului au efect trofic asupra musculaturii cardiace si a uterului.
De asemeni, utilizate corespunzator, acestea regleaza si normalizeaza tensiunea arteriala.
De asemeni, utilizate corespunzator, acestea regleaza si normalizeaza tensiunea arteriala.
17. Trifoiul
Trifoiul este o planta ierboasa care creste atat spontan cat si in culturi.Trifoiul este de 2 feluri trifoiul alb si trifoiul rosu.
Tratamentele cu preparate din flori de trifoi rosu se aplica în majoritatea bolilor pulmonare, în tuse convulsiva si spastica, astm bronsic, bronsite, congestie pulmonara si tuberculoza. Combate cancerul (indiferent de localizare), mai eficient în cancerul genital, rectal, laringian si leucemie.
Trifoiul alb se foloseste în raceala, gripa si leucoree, sub forma de infuzie(1 lingura de flori la o cana cu apa), administrându-se câte 2-3 ceaiuri pe zi.
Florile de trifoi contin glicozide, vitamina C, vitamine din grupa B, caroten, au actiune expectoranta si diuretica , sunt recomandate in bolile de plamani, de inima, in anemii dar au si efect anticancerigen.Florile de trifoi uscate si maruntite pot fi folosite pentru condimentarea aperitivelor, iar din frunze si tulpini proaspete se pot pregati salate.
18. Urzica
Urzica este una dintre cele mai bune plante de leac pe care le avem.Urzica este curativa incepind de la radacina, continuind cu tulpina si frunzele si terminind cu florile.
Contine vitaminele C,K,B2, caroten, acid panthotenic, clorofila, saruri de fier, potasiu, calciu, sulf, zahar, albumine si favorizeaza coagularea sangelui, mareste cantitatea de hemoglobina, numarul de trombocite si de eritrocite, scade concentratia sanguina de zahar, are efect diuretic, fortifiant general si determina vindecarea precoce, are efecte benefice in hemoragii, anemie, ateroscleroza, boli de rinichi, afectiuni ale vezicii urinare, ale ficatului, vezicii biliare, in hemoroizi, tuberculoza si in perioade de convalescenta.
Este de mare ajutor si in viroze si infectii bacteriene. Dupa o cura de urzici ne simtim, relativ repede, mai bine din punct de vedere fizic, energia si puterea de munca ne revin, renastem si inflorim vizibil.
